pompe de caldura asg
pompe de caldura asg

Trei condiții de construcție pentru a obține un coeficient maxim de performanță

18.09.2018

Pentru a putea obține un coeficient de performanță maxim pentru pompa de căldură este recomandat să se respecte încă din faza de proiectare a imobilului trei condiții esențiale.

pompe caldura

În ciuda tuturor recomandărilor existente în materialele de promovare a pompelor de căldură, în practică acestea sunt aduse în discuție în timpul construcției imobilului. Atunci când discutăm despre instalarea pompei într-un imobil construit în trecut căutăm soluții pentru a obține un coeficient de performanță maxim în condițiile respective. În schimb, când discutăm despre un imobil nou, un imobil aflat în stadiu de construcție sau de amenajări interioare încercăm să facem cât mai puține compromisuri.

Cheltuielile suplimentare, în ambele cazuri, se adaugă la cele ale pompei de căldură. De aici rezultă acele costuri exagerate menționate pe rețelele de socializare. Dacă beneficiarul ne-ar fi contactat încă din stadiul de proiect aceste costuri suplimentare ar fi fost eliminate.

Cea mai importantă condiție care asigură funcționarea pompei de căldură la randamentul maxim este ca imobilul să aibă un sistem de încălzire în pardoseală.

De fapt, sistemul de încălzire în pardoseală asigură reducerea substanțială a cheltuielilor privind încălzirea imobilului, indiferent dacă sursa de căldură este o pompă de căldură sau o centrală pe gaze, peleți sau lemne. Explicația este foarte simplă și se bazează pe faptul că instalația de încălzire în pardoseală necesită un agent (apă caldă) cu temperatura de cca 35 grade Celsius, în timp ce pentru încălzirea cu radiatoare este necesară o temperatură a agentului de cca 55-65 grade Celsius.

Pentru a realiza temperatura de 55-65 grade Celsius, orice sursă de căldură, indiferent dacă aceasta este o pompă de căldură sau centrală cu lemne, gaze sau peleți, trebuie să „lucreze” de cca 2 ori mai mult. Cu alte cuvinte, ea necesită o alimentare cu gaze, curent, lemne, peleți, etc o perioada de cca 2 ori mai mare, fapt care conduce la cheltuieli de cca 2 ori mai mari. Similar se întamplă și în cazul pompei de căldură – pompa de căldură lucrează la un COP optim și maximal dacă este setată să producă agent termic (apă caldă) cu temperatura de cca 35 grade Clesius și cu un COP mult mai mic dacă este setată să producă aagent termic (apă caldă) cu temperatura de 50-55 grade Celsius.

A doua condiție este ca imobilul să fie bine izolat termic și cu vitraje cât mai mici.

Trebuie avut în vedere faptul că vitrajele generează pierderi termice foarte mari, mai ales pe timpul nopții, prin radiație termică. Ideal ar fi ca vitrajele mari să fie noaptea acoperite cu draperii până la podea pentru a reduce radiația termică. O atenție deosebită trebuie acordată izolării punților termice, care sunt adevărate „conducte termice” prin care căldura se pierde din imobil, precum și izolării soclilor până la cca 1m sub CTS, a podelei la parter și a acoperișului. In termotehnică se definește așa-numita „anvelopă termică” a imobilului care, explicată în mod plastic ar însemna acea „coajă” a imobilului care vine în contact cu frigul iarna. Astfel, pardoseala de la parterul unui imobil face parte din anvelopa termică, (dacă nu există beci) deoarece vine în contact cu solul rece și trebuie izolată termic foarte bine în timp ce pardoseala dintre două etaje consecutive nu face parte din anvelopa termică deoarece pe ambele fețe ale acestei pardoseli este cald.

In consecință, suprafețele care fac parte din anvelopa termică sunt acele suprafețe care vin la parteea interioară în contact cu căldura din imobil iar la partea exterioară vin în contact cu frigul de afară. O izolație termică echilibrată este realizată atunci când toți pereții au aproximativ aceeași temperatură. In cazul în care un perete din anvelopa termica a imobilului nu este izolat în echilibru cu ceilalți pereți, acesta va fi mai rece și va face condens, urmat la scurt timp de mucegai, cu toate consecințele ulterioare. Se poate vorbi de o izolație termică bună de la o grosime a materialului izolator de la 200 mm în sus. Referitor la materialele izolatoare se poate spune că o izolație este cu atât mai bună cu cât grosimea materialului izolator este mai mare, iar un izolator este cu atât mai bun cu cât înglobează mai mult aer în componență.

In cazul în care doriți să știți dacă un anumit material izolator este mai bun decât altul, nu aveți decât să căutați în documentația tehnică a celor două materiale izolatoare, care este valoarea coeficientului de conductivitate termică lambda (λ), care exprimă capacitatea materialului izolator respectiv de a lăsa căldura să treacă și se exprimă in W/mk (watti pe metru și grad Kelvin).

Coeficientul de conductivitate termică (sau conductibilitate termică) λ, este egal cu cantitatea de căldură care trece timp de 1 oră printr-un material cu grosimea de 1 m, cu suprafața de 1 mp și la o diferență de temperatură pe cele două fețe ale sale de 1 grad Celsius. Se exprimă în W/mK.
Coeficient λ mic înseamnă capacitate mică a materialului de a pierde căldură, coeficient λ mare înseamnă capacitate mare a materialului de a pierde căldură. De exemplu avem pentru polistiren λ=0,04 W/mK, iar pentru cărămidă porotherm λ=0,40 W/mK. Comparând valorile, știm că polistirenul izolează de 10 ori mai eficient decât cărămida, la aceiași grosime de material.

A treia condiție constă în asigurarea unor măsuri constructive pentru a evita pierderile termice mari pe durata timpului rece.

O influență notabilă o are factorul de compactitate a clădirii. Factorul de compactitate al unei clădiri reprezintă raportul dintre aria anvelopei clădirii și volumul încălzit al acesteia (A/V). Cu cât clădirea este mai apropiată de forma unui cub cu atât suprafața de transfer de căldură este mai mică. In mod contrar, cu cât clădirea are o latură mult mai mare decât cealaltă pierderile de căldură sunt mai mari.

Una din cele mai importante măsuri constructive destinată reducerii pierderilor de căldură ale imobilului pe durata timpului rece, la care oamenii au apelat din timpuri străvechi, din inteligență nativă populară, o constituie amplasarea la intrarea în imobil a unui antespațiu, numit popular vestibul sau tehnic widfang. Acest vestibul are rolul de a limita drastic pierderea de aer cald din imobil la intrarea în imobil pe durata timpului rece. Ca să vă puteți face o imagine despre amploarea pierderilor termice ale unui imobil în lipsa unui astfel de vestibul, trebuie să știți că la intrarea pe timp de iarnă la o temperatură exterioară de cca -15 grade Celsius, într-un imobil care are acces de afară direct în living, costul energiei termice pierdute la o singură intrare poate fi în jurul valorii de 35 – 45 lei.

Cotație de preț

O cotație de preț se poate face pornind de starea actuală imobilului unde se intenționează montarea unei pompe de căldură sau în baza unui proiect de construcție.

Diferența majoră dintre cele două cotații este faptul că doar în al doilea caz prețul final poate fi îmbunătățit considerabil cu un efort financiar redus.

Solicitați o cotație de preț!

Dacă ți-a fost de folos, distribuie această pagină să o vadă și prietenii tăi!

Postează un comentariu


Newsletter
Venim în întâmpinarea clienților noștri cu o experiență de peste 30 ani în domeniul pompelor de căldură.