Cum vă puteți construi un imobil / o casă / o vilă cu pierderi termice minime

Cum sa realizam constructia unui imobil pentru a evita pierderile termice mari care se constituie in cheltuieli mari pentru incalzirea imobilului

Vitrajele excesive

Cel mai puternic efect cuantificat prin pierderi termice masive il reprezinta vitrajele. Cand acestea sunt excesive, deja bilantul termic al imobilului este serios afectat.

Chiar in cazul vitrajelor cu tamplarie termopan si geamuri triple, pierderile termice, in perioadele neinsorite sunt incomparabil mai mari decat in cazul peretilor opaci izolati.

Este de necontestat faptul ca aceste vitraje asigura un aspect arhitectural deosebit de frumos, in cazul imobilelor rezidentiale, dar este bine ca proprietarul sa cunoasca faptul ca fiecare metru patrat de vitraj pierde mai multa caldura decat cca 4 – 7 mp de perete. In aceste conditii se impune o analiza cu discernamant si in deplina cunostinta de cauza privind oportunitatea realizarii vitrajelor excesive.

Vitrajele cu deschidere glisanta

Cele mai mari pierderi termice sunt induse de usile exterioare glisante, mai ales in cazul in care aceste usi pun in contact direct cu exteriorul cel mai mare spatiu (de obicei livingul) al mobilului. Usile glisante ofera cea mai mare sectiune de piedere a aerului cald din imobil, pe timpul iernii, atunci cand se deschid.

Un simplu calcul termic de audit energetic, arata ca de exemplu, un imobil avand o suprafata utila de incalzit de numai 140 mp, dotat cu suprafete vitrate excesive si usi glisante catre exterior, poate necesita tot atat de multa energie termica pentru incalzire, cat un imobil de 380 mp, dotat cu widfang (sas, antespatiu), avand izolatie termica identica.

MODIFICĂRILE C-107 – UN PAS IMPORTANT PENTRU ECONOMISIREA ENERGIEI

Nicicând în ultimele decenii nu s-a discutat atât de mult despre energie şi despre pretul acesteia. Nimeni nu şi-a închipuit că purtătorii fosili de energie vor deveni aşa de rapid prea scumpi, că echilibrul valutar va depinde de importurile de petrol şi de gaze, că arderea acestora contribuie hotărâtor la modificările climatice şi că înlocuirea lor cu surse regenerabile curate ar putea fi atât de urgent necesară dar şi atât de anevoioasă din punct de vedere tehnologic şi economic.

Astfel a apărut în constructii ideea conservării energiei, instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice. În acest mod, conservarea energiei, la clădiri noi şi prin reabilitare termică la cele existente, a devenit o necesitate general acceptată, foarte importantă şi pentru România. Ea introduce o directie suplimentară obligatorie de preocupări pentru arhitecti şi ingineri. In acest sens in modificările C-107 publicate in MO 820/2010 („Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcŃie ale clădirilor”) s-au introdus valori îmbunătătite ale coeficientului de transfer termic pentru ferestre şi uşi exterioare. Astfel , in cazul clădirilor rezidentiale, cerinta care trebuie îndeplinită, începând cu proiectele realizate de la 11 ian 2011, este de a asigura un coeficient maxim de transfer termic U= 1,3 W/mpK pentru constructiile rezidentiale iar pentru constructii hoteliere, birouri şi spatii comerciale Umax = 2,0 W/mpK.
In vederea atingerii acestor obiective, s-a actionat cu consecventa pentru realizatea tamplariei termoizolante avand componente cu caracteristici imbunatatite, astfel:
– realizarea de profile din aluminiu cu rupere de punte termica superioara;
– construirea seriilor de profile din PVC cu numar sporit decamere de aer si cu adancimea de constructie mai mare (profile cu 5,6 ,7 camere de aer si adancime 70 – 90mm ;
– folosirea in constructia vitrajului termoizolant a sticlei cu proprietati superioare energetice , luminoase si de alta natura,introducerea intre foile de geam a gazelor inerte (argon, krypton e.t.c.)precum si folosirea separatorilor izolanti intre foile de geam precum si realizarea vitrajelor cu mai multe foi de sticla – (3 foi de geam), astfel incat coeficientul de transfer termic al vitrajului sa fie cat mai scazut ;
– intrebuintarea elementelor izolate (otel cu bariera termica)pentru rigidizarea tamplariei termoizolante, profilului IKD sau chiar a unor solutii inovatoare. (solutii constructive de STV).

Realizarea tamplariei termoizolante cu aceste materiale faciliteaza atingerea parametrilor ceruti de Normativul C 107.

Performantele cerute de modificarea normativului C-107 pot fi atinse cu tamplarie moderna avand profile cu 6 camere, rigidizate cu otel TGI, cu o configuratie superioara de vitraj: geam termoizolator triplu 4 mm, clar- 16 mm (TGI) Argon- 4mm Low’e – 16mm (TGI) Argon- 4mm Low’e, care pot asigura atingerea unei valori a coeficientului de transmitanta termica: Uw = 0,79 W/m²K.
Dealtfel, Strategia Europeana legata de eficienta energetica si schimbarile climatice, asa numita “20/20/20”, respectiv pana in 2020 are inseamna:
• -reducerea cu 20% a consumurilor energetice din surse clasice
• -cresterea cu 20% a productiei de energie din surse regenerabile
• -scaderea cu 20% a emisiilor de CO2,
a fost intampinata la inceput ca fiind prea ambitioasa, nerealista si destul de indepartata. Timpul a aratat ca sistemul legislativ a luat-o in serios (a se vedea in acest sens L159/2013) si rezultatele incep sa apara in toate domeniile.

Realizarea unor elemente constructive care sa asigure reducerea substantiala a pierderilor termice

Widfangul sau sasul reprezinta un element constructiv intalnit frecvent in inteligenta traditiei populare a poporului nostru privind realizarea constructiilor de case.

Acesta este un antespatiu, neincalzit, amplasat la intrarea in casa, unde cei care intra isi lasa de obicei hainele, umbrela, palaria, etc.

In afara acestui aspect privind confortul, widfangul are un rol extrem de important in reducerea drastica a pierderilor termice ale imobilului in timpul sezonului rece, reducand radical volumul de de aer cald, care se pierde de regula la intrarea-iesirea din imobil.

Trebuie mentionat faptul ca la temperaturi foarte scazute, in cazul extrem de negativ in care la un imobil, camera cu volumul cel mai mare (de obicei livingul) comunica direct cu exteriorul, la numai cateva deschideri de usa, mai ales in cazul usilor glisante, intregul volum de aer cald, al livingului, este pierdut in exterior, in locul lui patrunzand foarte repede, pe la partea inferioara aerul rece, in lipsa widfangului.

O simpla deschidere iarna, a unei usi glisnate catre exterior, a unui living, fara widfang, poate costa intre 5-30 lei, din punct de vedere al costului energiei termice pierdute.

Widfangul nu are sistem de incalzire, dar este bine sa fie izolat termic in acelasi sistem ca si imobilul.

Cu ocazia efectuarii probelor de functionare a instalatiilor termice de incalzire si preparare a apei calde menajere, realizate la mai multi beneficiari, care mi-au ascultat sfatul de a construi un mic widfang la intrarea in imobil, am constatat, ca suscesiunea fazelor de pornire a pompei de caldura pentru redresarea temperaturii interioare a imobilului este evident mai redusa, comparativ cu imobile fara widfang avand structuri si suprafete utile asemanatoare.

Explicatia este foarte simpla.Viteza cu care aerul cald din imobil iese pe usa acestuia deschisa catre exterior este cu atat mai mare cu cat temperatura exterioara este mai scazuta.La deschiderea usii catre exterior, aerul cald iese cu viteza foarte mare pe la partea superioara, iar aerul rece intra foarte repede pe la partea inferioara.Daca incinta care comunica cu exteriorul are volum mare (de obicei livingul), solutia este cea mai rea posibila, deoarece cantitatea de aer cald pierduta este uriasa, proportionala cu cantitatea de aer rece intrata.

In cazul existentei widfangului, acest volum de aer pierdut, este limitat la volumul widfangului, care avand si o temperatura mai scazuta, comparativ cu livingul, va genera un schimb de aer cu un volum incomparabil mai mic si cu o viteza de circulatie mult mai redusa.

Implicatiile acestui mic detaliu constructiv, privind existenta widfangului, asupra cheltuielilor de incalzire, este foarte mare.

Incalzirea unui imobil poate fi comparata cu umplerea unui ciur cu apa.

Cu cat ciurul are mai multe gauri, cu atat mai multa apa se pierde, iar cantitatea de apa care trebuie introdusa in ciur pentru ca acesta sa fie plin in permanenta, este mai mare.

Tot astfel, in cazul unui imobil, sursa de caldura trebuie sa compenseze toate pierderile de caldura ale imobilului, pentru a putea mentine la interior, temperatura prestabilita.

Un imobil izolate termic corespunzator, va elimina drastic pierderile de caldura si va necesita o putere foarte mica pentru incalzire, care se va concretiza in final in cheltuieli foarte mici privind incalzirea.

Pentru a oferi imaginea importantei izolatiei termice, un exemplu de
calcul in acest sens demonstreaza ca un imobil cu suprafata utila de 200 mp, neizolat termic, poate necesita cheltuieli de incalzire intr-o luna de iarna de peste 2000 Ron lunar iar dupa o reabilitare termica corespunzatoare, acestea se pot reduce mult sub 100 lei lunar.Principalele aspecte care trebuiesc avute in vedere la izolarea imobilului, sunt urmatoarele:

Realizarea izolatiei termice

Izolatia termica este o structura de constructie aplicata imobilului, care are rolul de a reduce cat mai mult posibil pierderile de caldura ale acestuia.Un anumit material este cu atat mai bun, ca izolator termic, cu cat continutul acestuia de aer inclus este mai mare.

Materialele izolatoare uzuale sunt: polistirenul (expandat sau extrudat), vata minerala (de sticla sau bazaltica), termoizolatii din pluta sau spuma, termoizolatii din fibre celulozice, etc.

Nu vom pleda pentru un anumit tip de izolatie, aceasta ramanandla aprecierea beneficiarului si a constructorului, dar vom mentiona doua aspecte esentiale:
• 1). Grosimea minima a izolatiei, care trebuie sa fie echivalenta din punct de vedere termic cu o grosime minima de 150 mm polistiren expandat aplicat prin metoda Ceresit-Ceretherm ;
• 2) Locul de aplicare a izolatiei termice, care trebuie sa fie intotdeauna pe partea exterioara a peretelui.Aplicarea izolatiei termice pe partea interioara a peretelui va genera rapid condens in structura peretelui, cu consecintele cunoscute: mucegai, umiditate si degradarea calitatii materialelor de constructie in zona afectata de umiditate.

Izolatia termica se aplica la nivelul intregii anvelope termice, intelegand prin anvelopa termica suparafata de contact a imobilului cu mediul exterior.

In concluzie, principalele reguli privind realizare unei izolatii termice corespunzatoare, sunt urmatoarele:

1. Peretii exteriori se vor izola intotdeauna numai la partea exterioara.Aplicarea izolatiei termice la partea interioara a peretilor exteriori, va genera condens si aparitia mucegaiului in perete, conducand rapid la degradarea materialului constructiv al acestuia.Grosimea minima a izolatiei peretilor exteriori va fi de 150 mm polistiren expandat sau echivalentul acesteia in cazul utilizarii altor materiale.

2. Acoperisul se va izola prin interior, cu vata minerala avand grosimea minima de 400 mm sau echivalentul acesteia in cazul utilizarii altor materiale.

3. Obligatoriu se va izola termic pardoseala la parter cu polistiren extrudat avand grosimea minima de 100 mm sau echivalentul acesteia in cazul utilizarii altor materiale.

4. Fiecare soclu al imobilului se va izola termic, in mod obligatoriu, cu polistiren extrudat, avand grosimea de 100 mm pe o adancime minima de 1m.

Realizarea acestui tip de izolatie termica, asigura indeplinirea fara emotii a prevederilor normelor romanesti aliniate din acest punct de vedere la prerogativele europene, si ma refer aici la prevederile din Anexa 3 partea 1- din Normativul pentru calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit, indicativ C 107/1, conform caruia:
REZISTENTELE TERMICE MINIME R’min si TRANSMITANTELE TERMICE U’max ale elementelor de constructie, pe amsamblul cladirii proiectate in baza contractelor de proiectare incheiate dupa 1 ianuarie 2011, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Valorile pentru rezistenta termica minima R’min si transmitanta termica maxima U’max reprezinta valori de referinta pentru rezistenta termica corectata, respectiv transmitanta termica corectata, calculate tinand seama de influenta puntilor termice aferente suprafetelor prin care are loc transferul termic prin transmisie.In camp curent, valoarea rezistentei termice unidirectionale R este mult mai mare, iar valoarea transmitantei termice unidirectionale (coeficientului de transfer termic unidirectional) este mult mai mica.
Se face aceasta precizare, pentru a evita posibilele confuzii atunci cand se compara valorile normate din reglementarile romanesti cu cele existente in reglementarile unor tari europene care prevad normarea valorilor unidirectionale, obtinute in camp curent, fara inluenta puntilor termice.